sâmbătă, 11 iunie 2016

Geografia electorală la alegerile pentru primăria Bucureștiului (Hărți electorale)








Alegerile locale din 5 iunie au pus în fruntea administrației bucureștene ca primar general pe Gabriela Firea, din partea alianței electorale PSD+UNPR. În plus, și alegerile pentru primăriile de sector au oferit în toate cele șase cazuri primari din partea acestei alianțe. Firea este primul primar al capitalei pe care Partidul Social Democrat îl oferă. Bucureștiul a ieșit din aceste alegeri ca un ou roșu de Paște, bine vopsit pe toate părțile. Totuși, ceea ce pare o noutate în politica bucureșteană nu se datorează decât unui sistem electoral cu atribuirea mandatului după un singur tur de scrutin. Utilizând geografia electorală vom observa cum aceste alegeri se încadrează în anumite tendințe existente anterior în comportamentele politice bucureștene. Aceste tendințe nu datează de la alegerile din vara aceasta.
Mai jos avem rezultatele finale pentru candidații noștri de interes:




1.       Gabriela Firea
Votul pentru Firea se structurează cu o tendință substanțială de rarefiere pe măsură ce ne apropiem de centrul orașului, și invers, se densifică pe măsură ce ne apropiem de marginile capitalei. Acest tipar trădează electoratul tradițional al Partidului Social-Democrat, pe care îl putem eticheta, păstrând simiplitatea pe care o dorim scrierii noastre, ca fiind unul defavorizat în societatea românească. Aici îl regăsim tot mai mult pe măsură ce ne apropiem de marginea aglomerației urbane bucureștene. De asemenea, sectorul 1, adică zona nordică și central-nordică se conturează ca o veritabilă zonă interzisă candidatului PSD+UNPR. Similar, putem vorbi și despre sectorul 6, localizat în zona estică – deși la o intensitate substanțial mai redusă decât sectorul 1. Pentru celelalte sectoare, zonele de periferie sau cele mediane reprezintă un adevărat tur de forță pentru Firea.



2.       Nicușor Dan

Harta pentru Nicușor Dan surprinde o distribuție geografică a votului aflată în completă opoziție cu cea a Gabrielei Firea. Voturile pentru cei doi candidați sunt dispuse în oglindă. Este o situație similară cu cea de la alegerile prezidențiale din 2014 unde am avut de asemenea o opoziție geografică în oglindă între Ponta și Iohannis, cu primul puternic la periferiile și zonele mediane ale capitalei (exceptând parțial sectorul 6 și prevalent sectorul 1) și cu Iohannis captând cele mai multe voturi în centrul capitalei și în sectoarele 1 și 6. Ceea ce diferă acum este apartenența politică a oponentului social-democraților. Votul pentru Dan a venit din partea celora care în mod tradițional votau în politica romanească cu partidele de dreapta, anti-PSD.







3.       Catalin Predoiu

Pentru candidatul PNL situația este interesantă, fiindcă pe dihotomia votului PSD vs anti- PSD s-a situat Nicușor Dan. Predoiu nu a reușit să capitalizeze structura electoratului care îl votaseră pe Iohannis în 2014, de aici și clasarea sa pe locul al treilea, la distanță considerabilă de Nicușor Dan. Cătălin Predoiu și-a obținut cele mai bune rezultate în jumătatea nordică a capitalei, dar obținând scoruri mai joase în sectorul al 6 lea.



4.       Robert Turcescu

Structura votului pentru candidatul PMP se prezintă similară cu cea a Elenei Udrea din 2014. Votul pentru Turcescu este cel mai răsfirat geografic, fără pâlcuri prea extinse de scoruri ridicate sau scoruri joase și fără a putea discerne un teritoriu favorabil sau în opoziție cu el. Ceea ce vedem este o hartă specifică unui partid catch-all.




5.        Daniel Barbu

Geografia electorală a lui Daniel Barbu se aseamană cu cea a lui Nicușor Dan, mai curând decât cea cu Predoiu, chiar dacă atât Predoiu cât și Barbu vin din partide care se definesc liberale. Această curiozitate stă dovadă pentru particularitatea politicii românești unde doctrinele nu sunt mai niciodată ceea ce par și nici ceea ce ar trebui să pară. În eventualitatea unui tur secund, Dan ar fi capitalizat marea majoritate a voturilor lui Barbu.



6.       Cătălin Berenghi
Berenghi a candidat ca independent cu un program naționalist și cu o imagine de promotor al ortodoxismului românesc. 



6.       Mihai Diaconu
Candidatul PRU cu o platformă naționalistă și-a construit baza de voturi prevalent în jumătatea sudică a capitalei: zona Berceni, sectorul 5, dar și în sectorul 6 în bună măsură. Votul pentru el se arată destul de mult similar celui pentru Berenghi.





Nota: Asupra metodei folosite in construirea hartilor. Poligoanele nu corespund sectiilor de votare, ci imobilelor unde au fost gazduite sectiile de votare. De asemenea, decupajul pentru teritoriul arondat fiecarui imobil de votare nu corespunde cu teritoriul arondat sectiilor gazduite in acel imobil. 278 de astfel de imobile au fost cartografiate. Intrucat autoritatile nu pun la dispozitie coordonatele GPS  pentru teritoriile arondate sectiilor, pentru a crea poligoanele noi am folosit diagrama lui Voronoi, un altgoritm matematic ce parceleaza automat un teritoriu in mai multe sectiuni, avand la baza apropierea intre puncte.

Sursa datelor: http://www.2016bec.ro/rezultate-finale-10-06-2016/



4 comentarii:

  1. Excelent, felicitari!
    (1) pentru mai multe sectii cu acelasi sediu, care valoare ati luat-o in calcul?
    (2) nu se poate folosi acelasi algoritm, pornind de la prima strada arondata fiecarei sectii?

    RăspundețiȘtergere
  2. Multumesc pentru aprecieri.
    1. Am insumat pentru fiecare sediu voturile din sectiile gazduite acolo. Au fost 278 de sedii, gazduind cele 1252 de sectii.
    2. Cartografia digitala lucreaza in principiu cu puncte si poligoane. Puncte pentru locatii si poligoane pentru teritorii. Cum aceasta formula pentru crearea diagramelor utilizeaza distanta dintre puncte nu s-a putut utiliza decat locatia de votare. Desigur, se pot utiliza si strazile, daca luam in calcul un punct median al fiecarei strazi si il utilizam pe acesta in algoritm.

    RăspundețiȘtergere
  3. Stiti cumva daca sunt date publice continand sectiile de votare (din tara) si strazile arondate ? Studiul dumneavoastra ar merita extins & pornind de la datele geografice reale..

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, exista aceste date. Ar trebui extins. In Franta, de exemplu, aceste forme de harti si formate usor manipulabile sunt puse la dispozitie de autoritati.

      Ștergere