Bucureștiul și testul electoral de la 11 decembrie 2016. O perspectivă a geografiei electorale
Pe 11 decembrie, electoratul din București a fost chemat la al doilea test din 2016.
În iunie, scriam despre geografia electorală pentru Primăria Generală. Între timp, tiparele geografice din capitală remarcate atunci și-au păstrat aceleași coordonate. Ierarhia partidelor în capitală a rămas și ea aceeași. La vârf: un partid conservator, tradiționalist și naționalist detașat de un pluton format din partide cu aspirații progresiste și liberale, dar care rămân și ele atente la retorica naționalistă și patriotă. Avem așadar un partid cu un comportament de dreapta și cu accente populiste, dar care se auto-intitulează de stânga, anume Partidul Social Democrat. În urma lui, mai multe partide se luptă pe un electorat pentru care principala grijă a fost de la 1990 încoace să nu voteze cu partidul lui Iliescu, Năstase, Ponta și mai nou Dragnea. Oferta retorică propusă de aceste partide a îmbinat așa zise principii progresiste, liberale, uneori și principii conservatoare, alteori și de stânga și cu accente naționaliste, patriotice. O ofertă destul de diversă, pentru un electorat care în principal decide prin raportare negativă.
Votul anti-sistem, care a triumfat anul acesta în democrațiile vestice, a încercat să fie câștigat de ambele tabere, și de către PSD și ALDE (care denunță deja de mai bine de un an dictatura procurorilor, care a urmat unei alte dictaturi, cea a lui Băsescu) și de USR (împotriva a tot ce înseamnă politicieni în România). De mai bine de două decenii potențialul votului negativ în România pare să nu se domolească, ba din contră continuă să apară la fiecare ciclu electoral cu noi manifestări.
Am să prezint scorurile în București și în cele 6 sectoare ale sale, iar mai apoi și hărțile pentru candidații de interes.
| București | Sectoare | ||||||
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | ||
| PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT | 38% | 32% | 37% | 38% | 40% | 45% | 38% |
| UNIUNEA SALVAȚI ROMÂNIA | 25% | 29% | 25% | 26% | 24% | 20% | 26% |
| PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL | 12% | 12% | 12% | 12% | 12% | 12% | 12% |
| PARTIDUL MIȘCAREA POPULARĂ | 7% | 8% | 7% | 7% | 7% | 7% | 7% |
| PARTIDUL ALIANȚA LIBERALILOR ȘI DEMOCRAȚILOR | 6% | 7% | 7% | 6% | 6% | 6% | 6% |
| PARTIDUL ROMÂNIA UNITĂ | 3% | 3% | 3% | 3% | 4% | 4% | 3% |
| ALIANȚA NOASTRĂ ROMÂNIA | 2% | 2% | 2% | 2% | 2% | 1% | 2% |
| CANDIDAT INDEPENDENT - THEODOR PALEOLOGU | 1% | 2% | 1% | 1% | 1% | 1% | 1% |
| Prezenta la vot | 58% | 47% | 64% | 73% | 54% | 44% | 69% |
În București avem un PSD detașat. Pe locul al doilea este USR, partidul a reușit să ia de la PNL votul anti-PSD. PNL se afla pe locul al treilea fara diferente semnificative in functie de cele 6 sectoare. Este o situatie diferita fata de PSD si USR, acolo unde se observa diferente de la un sector la altul. Concluzia este una simplă: PNL a ieșit din lupta bipolară clasică a momentelor electorale românești. Votul anti-PSD a fost câștigat de USR, iar PNL-ului i-a fost lăsat un bazin electoral fără identitate stridentă și prevalent fără o indistincție. Acolo unde PSD s-a descurcat mai prost (relativ), acolo USR s-a descurcat mai bine și invers. Acolo unde PSD s-a descurcat mai bine, acolo PNL s-a descurcat la fel de prost ca și în alte locuri din capitală.
Pentru candidații de mai sus voi prezenta și hărți electorale. Voi include aici și prezența la vot.
1. PSD
Puternic în periferii și inelul median, slab (relativ) în centrul capitalei și în sectorul 1. Câteva culoare NS si EV se pot distinge și ele.
Aceste tipare deja au devenit amprenta PSD-ului în București. Mai jos, hărțile pentru Gabriela Firea și Victor Ponta la prezidențiale în turul 1.
2, USR
Votul pentru USR este prevalent unul în oglindă față de cel al PSD.
Remarcabila este asemanarea cu votul pentru Klaus Iohannis din 2014, candidatul PNL la prezidentialele de atunci.
3. PNL
La PNL găsim un trend început poate odată cu asocierea alături de PSD. Erodarea credibilității partidului ca o alternativă la PSD. Votul pentru PNL în București la aceste alegeri prezintă două tendințe: una centrifuga, spre inelul median sau periferic chiar, dar și una tipică pentru votul anti-PSD cu scor mai bun în centrul capitalei și sectorul 1. Structurile locale au permis partidului să capteze votanți în afara ariei tradiționale (mai educată, mai înstărită - și mai liberală), dar strategia partidului l-a depărtat pe acesta de bazinul votului anti-PSD. Acel bazin care îi adusese victoria lui Iohannis în 2014. La această deplasare a PNL-ului a contribuit și Iohannis care nu a încercat să fie o locomotivă pentru PNL sau pentru vreun alt partid.
Mai jos este și harta pentru Cătălin Predoiu, unde vedem deja o tendință de despărțire față de votul pentru Iohannis. Predoiu se deplasează spre sectorul 2, pierde din bazinul sectorului 6 dar începe să câștige în periferii.
4, PMP
Pentru partidul lui Basescu vedem o tendinta de tip catch-all, imprastiata pe intregul capitalei reminiscenta a etapei populiste PDL (la vremea în care 99% dintre români ascultau manele). Suprapusa peste aceasta, o reminiscenta a trecutului de luptător anti-PSD al lui Băsescu ceea ce îl face în continuare atractiv în sectorul 1 sau în centru.
5, ALDE
Votul pentru ALDE reprezintă o altă instanță a electoratului mai liberal, mai educat și mai înstărit. Toate acestea fiind relative. Este o porțiune mică a unui electorat, care aici cunoaște un alt tip de vot negativ: anti-sistem: anti-Băsescu, anti-Iohannis, anti-străini, anti-Soros, anti-DNA, anti-etc. Este un electorat care refuză să treacă la PSD, dar este determinat de aceleași repere negative ca și cele constitutive în identitatea PSD.
6. PRU
Atractiv și pentru cei de la periferii, dar și spre centrul capitalei.
7. ANR
La ANR există un naționalism cu un alt bazin față de cel al PRU. Ceea ce le deosebește în principal este postura anti-PSD și anti-sistem post-decembrist pe care Marian Munteanu a manifestat-o strident. În plus, spre deosebire de ceea ce găseam la Vadim Tudor, lipsește și nostalgia după comunism.
8, T. Paleologu
Acesta a concurat ca independent pe un tronson electoral liberal și progresist deja disputat între mai multe partide.
9, Prezenta
Mai ridicata in sectorul 1, 3 si 6 si in crestere spre centrul orasului. O alta tendinta pe axele NS si EV.
Sectorul 3 este locul unde s-a inregistrat cea mai ridicata prezenta. Este probabil sectorul unde concurenta intre cei doi poli este mai intensa. In iunie, PSD obtinea aici cel mai bun scor de la locale in Bucuresti prin primarul de sector Robert Negoita. Apoi, USR obtine aici al doilea scor dupa sectorul 1. Sectorul 3 este sectorul cu cea mai mare aglomeratie urbana din capitala.
Concluzii. Bucureștiul și relevanța pentru politica românească
Bucureștiul și comportamentele sale electorale pot fi citite și ca o imagine a comportamentelor la urne din alte locuri din țară. Orașul are specificul său urban, dar dincolo de aceasta el este rezultatul unor migrații de populații și al unui sistem de centralizare ce a prevalat de mai bine de un secol în administrația românească.
Capitala poate fi mai atentă la unele chestiuni ce sunt curente în sistemul globalizat, mai mult decât se întămplă poate în Brăila, Sebeș, Eforie Sud sau Vatra Dornei. Totuși, relevanța evenimentelor globale sunt trecute prin filtrul local al miturilor și al înțelesurilor comune. Acestea din urmă nu sunt născute de ieri sau de azi.
Ca orice capitală și Bucureștiul este prins între local și global.
**************************************
