Geografia electorală la alegerile pentru primăria Bucureștiului (Hărți electorale)

Alegerile locale din 5 iunie au pus în fruntea administrației bucureștene ca primar general pe Gabriela Firea, din partea alianței electorale PSD+UNPR. În plus, și alegerile pentru primăriile de sector au oferit în toate cele șase cazuri primari din partea acestei alianțe. Firea este primul primar al capitalei pe care Partidul Social Democrat îl oferă. Bucureștiul a ieșit din aceste alegeri ca un ou roșu de Paște, bine vopsit pe toate părțile. Totuși, ceea ce pare o noutate în politica bucureșteană nu se datorează decât unui sistem electoral cu atribuirea mandatului după un singur tur de scrutin. Utilizând geografia electorală vom observa cum aceste alegeri se încadrează în anumite tendințe existente anterior în comportamentele politice bucureștene. Aceste tendințe nu datează de la alegerile din vara aceasta.

Mai jos avem rezultatele finale pentru candidații noștri de interes:

1.       Gabriela Firea

Votul pentru Firea se structurează cu o tendință substanțială de rarefiere pe măsură ce ne apropiem de centrul orașului, și invers, se densifică pe măsură ce ne apropiem de marginile capitalei. Acest tipar trădează electoratul tradițional al Partidului Social-Democrat, pe care îl putem eticheta, păstrând simiplitatea pe care o dorim scrierii noastre, ca fiind unul defavorizat în societatea românească. Aici îl regăsim tot mai mult pe măsură ce ne apropiem de marginea aglomerației urbane bucureștene. De asemenea, sectorul 1, adică zona nordică și central-nordică se conturează ca o veritabilă zonă interzisă candidatului PSD+UNPR. Similar, putem vorbi și despre sectorul 6, localizat în zona estică – deși la o intensitate substanțial mai redusă decât sectorul 1. Pentru celelalte sectoare, zonele de periferie sau cele mediane reprezintă un adevărat tur de forță pentru Firea.

2.       Nicușor Dan

Harta pentru Nicușor Dan surprinde o distribuție geografică a votului aflată în completă opoziție cu cea a Gabrielei Firea. Voturile pentru cei doi candidați sunt dispuse în oglindă. Este o situație similară cu cea de la alegerile prezidențiale din 2014 unde am avut de asemenea o opoziție geografică în oglindă între Ponta și Iohannis, cu primul puternic la periferiile și zonele mediane ale capitalei (exceptând parțial sectorul 6 și prevalent sectorul 1) și cu Iohannis captând cele mai multe voturi în centrul capitalei și în sectoarele 1 și 6. Ceea ce diferă acum este apartenența politică a oponentului social-democraților. Votul pentru Dan a venit din partea celora care în mod tradițional votau în politica romanească cu partidele de dreapta, anti-PSD.

3.       Catalin Predoiu

Pentru candidatul PNL situația este interesantă, fiindcă pe dihotomia votului PSD vs anti- PSD s-a situat Nicușor Dan. Predoiu nu a reușit să capitalizeze structura electoratului care îl votaseră pe Iohannis în 2014, de aici și clasarea sa pe locul al treilea, la distanță considerabilă de Nicușor Dan. Cătălin Predoiu și-a obținut cele mai bune rezultate în jumătatea nordică a capitalei, dar obținând scoruri mai joase în sectorul al 6 lea.

4.       Robert Turcescu

Structura votului pentru candidatul PMP se prezintă similară cu cea a Elenei Udrea din 2014. Votul pentru Turcescu este cel mai răsfirat geografic, fără pâlcuri prea extinse de scoruri ridicate sau scoruri joase și fără a putea discerne un teritoriu favorabil sau în opoziție cu el. Ceea ce vedem este o hartă specifică unui partid catch-all.

5.        Daniel Barbu

Geografia electorală a lui Daniel Barbu se aseamană cu cea a lui Nicușor Dan, mai curând decât cea cu Predoiu, chiar dacă atât Predoiu cât și Barbu vin din partide care se definesc liberale. Această curiozitate stă dovadă pentru particularitatea politicii românești unde doctrinele nu sunt mai niciodată ceea ce par și nici ceea ce ar trebui să pară. În eventualitatea unui tur secund, Dan ar fi capitalizat marea majoritate a voturilor lui Barbu.

6.       Cătălin Berenghi

Berenghi a candidat ca independent cu un program naționalist și cu o imagine de promotor al ortodoxismului românesc. 

6.       Mihai Diaconu

Candidatul PRU cu o platformă naționalistă și-a construit baza de voturi prevalent în jumătatea sudică a capitalei: zona Berceni, sectorul 5, dar și în sectorul 6 în bună măsură. Votul pentru el se arată destul de mult similar celui pentru Berenghi.

Nota: Asupra metodei folosite in construirea hartilor. Poligoanele nu corespund sectiilor de votare, ci imobilelor unde au fost gazduite sectiile de votare. De asemenea, decupajul pentru teritoriul arondat fiecarui imobil de votare nu corespunde cu teritoriul arondat sectiilor gazduite in acel imobil. 278 de astfel de imobile au fost cartografiate. Intrucat autoritatile nu pun la dispozitie coordonatele GPS  pentru teritoriile arondate sectiilor, pentru a crea poligoanele noi am folosit diagrama lui Voronoi, un altgoritm matematic ce parceleaza automat un teritoriu in mai multe sectiuni, avand la baza apropierea intre puncte.

Sursa datelor: http://www.2016bec.ro/rezultate-finale-10-06-2016/

Prezența la vot în București la ora 14:00


Harta de față arată prezența la vot la ora 14:00 în cele 278 de locații de vot organizate în București pentru alegerile locale.

Harta arată câteva tipare interesante.
Până la ora 14 iesirea la vot pare sa se structureze destul de mult geografic, în sensul că există câteva arii bine conturate cu un apetit mai mare pentru vot: sectorul 1 sau sectorul 6 in mod deosebit, ori altfel spus partea vestica si nord vestica a orasului.
De asemenea se poate observa structurarea prezentei ridicate pe seama unor axe, care taie capitala spre patru directii (mai slab insa in zona sudica si mai puternica in zona nordica). Sunt axe care corespund zonelor mai avute, ori "educate" ale orasului. Este un aspect interesant avand in vedere ca in mod traditional cei care ieseau la urne in prima jumatate a zilei erau cei din categoriile mai defavorizate social. In acest sens, harta ar putea arata un trend ce s-a vazut si la alegerile prezidentiale din 2014, cand votul pentru 'dreapta (anti-PSD)' a primit o prezenta mai ridicata decat se obisnuia traditional in Romania.


Nota: Asupra metodei folosite in construirea hartilor. Poligoanele nu corespund sectiilor de votare, ci imobilelor unde au fost gazduite sectiile de votare. De asemenea, decupajul pentru teritoriul arondat fiecarui imobil de votare nu corespunde cu teritoriul arondat sectiilor gazduite in acel imobil. 278 de astfel de imobile au fost cartografiate. Intrucat autoritatile nu pun la dispozitie coordonatele GPS  pentru teritoriile arondate sectiilor, pentru a crea poligoanele noi am folosit diagrama lui Voronoi, un altgoritm matematic ce parceleaza automat un teritoriu in mai multe sectiuni, avand la baza apropierea intre puncte.