Hărți electorale în București la primul tur al alegerilor prezidențiale

Hărți electorale în București la primul tur al alegerilor prezidențiale

La nivelul întregii țări, primul tur de prezidențiale l-a adus pe Klaus Iohannis în rolul de învingător detașat. Desigur, scenariul unei victorii lejere era cunoscut de ceva timp. Necunoscuta și miza primului tur erau legate de al doilea bilet pentru finală. Pentru că, rezultatele generale (țară+diaspora) au dat locul 2 Vioricăi Dăncilă, iar Dan Barna a pierdut la o distanță de procente bune locul în cursa de peste două săptămâni, alegerile din 24 noiembrie sunti un film cu final știut. În aceste condiții, nu este de mirare că rezultatele primului tur suscită mai mult interest decât probabil o vor face evenimentele din turul secund.
Pentru a înțelege mai bine acest prim tur, în textul de față explic pe scurt geografia electorală din București pentru principalii candidați.

Rezultatele din București, ca și cele din țară, îl plasează pe Iohannis învingător detașat. Locul 2 în București, ca și în marile orașe ale țării, a fost luat de Barna. Între sectoare, diferențele nu sunt mari. O singură excepție, în sectorul 5, acolo unde se vede cel mai puternic simpatia pentru PSD. Dacă în sectorul 1, Barna ia cu 10% mai mult decât Dăncilă, în sectorul 5 candidatul PSD întoarce în favoarea sa scorul cu 1%.

Tabel. Rezultate în București și în sectoare

	1	2	3	4	5	6	București
Iohannis	33%	32%	32%	31%	31%	32%	32%
Barna	26%	24%	26%	24%	20%	27%	25%
Dăncilă	16%	18%	17%	18%	21%	17%	18%
Diaconu	10%	11%	11%	12%	12%	11%	11%
Paleologu	9%	8%	8%	8%	7%	8%	8%
Bruynseels	2%	2%	2%	3%	3%	2%	2%

Mai jos, sunt hărțile pentru principalii candidați. Pe scurt, și câteva comentarii legate de spațializarea votului. Discuția urmărește, pe rând, fiecare candidat. Trebuie reținut că Iohannis a obținut mai multe voturi decât fiecare alt candidat în aprox. 90% locații de votare din București.


K. Iohannis

Pentru Iohannis, cele mai mari scoruri au fost făcute mai ales în zona de nord a capitalei. Victorii detașate sunt și la periferii spațiale – în suburbiile orașului. Pe alocuri, și prin zona centrală, Iohannis câștigă detașat cele mai multe voturi. Scorurile mai slabe sunt în următoarele categorii de spații: 1. periferiile sociale –  de ex. prin Militari, Rahova-Ferentari, și 2. zona centrală și intermediară unde sunt concentrate populații mai tinere.

D. Barna

Ca și Iohannis, Barna adună voturi multe în zona nordică și centrală mai înstărită și educată. Însă, ca o deosebire, harta pentru candidatul USR+PLUS arată voturi concentrate în apropierea axelor principale de transport ale orașului. Mai specific, geografia pentru Barna urmează îndeaproape harta rețelei de metrou a capitalei, care în prezent ghidează fluxul de locuire în București pentru categoriile tinere și/ sau nou venite în oraș (Vest-Est: Militari, Crângași, Dristor, Titan-Balta Albă; Nord-Sud: Tineretului, Berceni). Scorurile slabe sunt concentrate în periferii sociale: Rahova-Ferentari, Pantelimon, Colentina, Chitila, Bucureștii-Noi.

V. Dăncilă


Scorurile cele mai bune sunt adunate în periferiile socio-spațiale ale Bucureștiului (Rahova-Ferentari, Chitila, Giulești, Bucureștii Noi, Giurgiului, Pantelimon, Industriilor, Colentina etc.). Scorurile slabe sunt aglomerate în nord și parțial prin centru (cu excepția zonelor cu blocuri din inelul intermediar Ștefan cel Mare, Unirii și zonele vechi non-regenerate urban).

M. Diaconu


Geografia lui Diaconu este destul de pestriță, dar voturile se concentrează mai ales în periferiile sociale cu populații mai sărace și/sau îmbătrânite. Diaconu se descurcă slab în zona centrală și nordică. Susținut de Pro România și ALDE, geografia lui Diaconu a fost mai aproape de cea a partidului lui Ponta. În mod tradițional, ALDE lua voturi mai multe în centrul și nordul capitalei.

T. Paleologu


Paleologu a adunat cele mai multe voturi în zona centrală și nordică, în spații ale categoriilor sociale mai educate, mai avute dar și mai în vârstă. Spre exemplu, în sectorul 6, Paleologu s-a descurcat mai bine în vechiul cartier Drumul Taberei, decât în Militari unde media de vârstă a locuitorilor e mai scăzută.

R. Bruynseels

Candidatul PPU și-a făcut scorurile mai bune cu predominanță în periferiile sociale și spațiale ale capitalei.

Pentru analize au fost folosite date parțiale și date finale (titulatura datelor dată de BEC).

Geografii electorale în București la Alegerile Pentru Parlamentul European 2019 (Hărți electorale)

În București, USR-PLUS a obținut o victorie decisivă cu o diferență de 24% față de PSD. De altfel, în marile orașe ale țării, USR-PLUS a fost de departe învingătorul acestor alegeri. Pentru PSD, raportate la rangul partidului, scorurile obținute în marile orașe au fost umilitoare. 

**Istoricul electoral al României a mai oferit un astfel de rezultat.

La nivelul întregii țări, votul transformat în act de protest împotriva guvernărilor PSD este principala explicație pentru rezultatul acestor alegeri. Corespondența o găsim la alegerile legislative din 1996. Atunci, votul a fost unul masiv împotriva PDSR, care se afla la guvernare din 1990. 

Se observă în tabelul de jos, că PSD a fost redus în 2019 la același scor din 1996.

S-a pus problema după recentele alegeri dacă PSD va dispărea. În 2000, PDSR lua 37% din voturi și câștiga decisiv alegerile, după ce cu 4 ani înainte fusese aprig învins, adunând doar 22%. PSD a luat același procent și în mai 2019.

****

Revin la București, mai 2019.

Mai jos, tabelul cu rezultatele pe sectoare. 

Pentru comparație am pus și rezultatele de la alegerile legislative din 2016. Rezultatele de la ultimele legislative au fost puternic influențate de zestrele electorale ale primarilor de sector. 

În 2016, PSD lua 45% în sectorul 5 și 32% în sectorul 1. Acum, în mai 2019, PSD este limitat la scoruri apropiate în toate sectoarele.

Simpatiile create de-a lungul vremii în sectoarele Bucureștiului pentru diverșii politicieni și partide care s-au perindat în primăriile de sector nu mai contează așa de mult în 2019 ca la alte alegeri precedente.

Sectorul 1 a fost văzut mulți ani ca un sector anti-PSD. Aici, USR a fost aproape să câștige primăria de sector în 2016. Însă, în 2019, USR-PLUS ia în sectorul 1 doar cu 7% mai mult decât în sectorul 5. Comparativ, în 2016, obținea cu 9% mai mult.

*****

Mai jos, hărțile electorale pentru București.

1. USR-PLUS

Harta conține 271 locații de votare. În 267 dintre acestea, USR a obținut mai multe voturi decât PSD. La nivelul întregii capitale, victoria USR-PLUS a fost impresionantă. 

Zonele mai înstărite, mai educate și mai tinere sunt cele care, în general, au votat peste medie cu USR-PLUS.

Printre cele mai mari rezultate, sunt obținute în centrul capitalei, Kiseleff-Băneasa, Aviației, Tei, Iancului, Dristor, Titan, Tineretului, Văcărești, Militari, Eroilor-Cotroceni-Drumul Sării, Grozăvești-Regie, Belvedere-Crângași, Bucureștii Noi-Dămăroaia. 

Harta rețelei de metrou a Bucureștiului e un bun predictor pentru votul USR-PLUS. Votul pentru alianță merge pe axele de dezvoltare nord-sud și vest-est ale capitalei.

2. PSD

Pentru PSD, voturile mai multe se concentrează mai ales spre periferii, în zonele mai îmbătrânite și deconectate din capitală. 

Cartierele unde PSD s-a descurcat mai bine sunt: Giulești, Chitila, Gara de Nord, Pajura, Colentina, Pantelimon, Obor, Industriilor, Berceni, Giurgiului, Ferentar, Rahova, Drumul Taberei.

3. PNL

În electoratul PNL există zone îmbătrânite, zone relativ mai sărace, dar și spații mai înstărite.

Geografia acestui partid arată diversele poziții pe care PNL le-a ocupat de-a lungul timpului în sistemul de partide românesc. Moștenirea politică a PNL este una diversă, la fel ca și geografia sa electorală.

PNL este simpatizat către periferii (Giulești, Rahova, Ferentari, Berceni, Giurgiului, Industriilor, Colentina, Pantelimon), în centrul capitalei, dar și în zonele mai înstărite din nordul orașului.

4. PMP

Harta PMP este, de asemenea, diversă. Ea este tributară poziționării partidului și a lui Traian Băsescu către electoratul periferic și către electoratul anti-PSD. 

5. Pro România

Partidul lui Ponta are cele mai concentrate performanțe. PR adună voturi mai multe (prevalent la periferii), în acele sectoare cu zestre electorală importantă pentru primarii de sector de la PSD: 2, 3, 4 și 5. 

Harta reprezintă un fost electorat al PSD în 2016.

Giorgian Guțoiu

Bucureștiul și testul electoral de la 11 decembrie 2016/ O perspectivă a geografiei electorale (HARTI ELECTORALE)

Bucureștiul și testul electoral de la 11 decembrie 2016. O perspectivă a geografiei electorale




Pe 11 decembrie, electoratul din București a fost chemat la al doilea test din 2016.


În iunie, scriam despre geografia electorală pentru Primăria Generală. Între timp, tiparele geografice din capitală remarcate atunci și-au păstrat aceleași coordonate. Ierarhia partidelor în capitală a rămas și ea aceeași. La vârf: un partid conservator, tradiționalist și naționalist detașat de un pluton format din partide cu aspirații progresiste și liberale, dar care rămân și ele atente la retorica naționalistă și patriotă. Avem așadar un partid cu un comportament de dreapta și cu accente populiste, dar care se auto-intitulează de stânga, anume Partidul Social Democrat. În urma lui, mai multe partide se luptă pe un electorat pentru care principala grijă a fost de la 1990 încoace să nu voteze cu partidul lui Iliescu, Năstase, Ponta și mai nou Dragnea. Oferta retorică propusă de aceste partide a îmbinat așa zise principii progresiste, liberale, uneori și principii conservatoare, alteori și de stânga și cu accente naționaliste, patriotice. O ofertă destul de diversă, pentru un electorat care în principal decide prin raportare negativă.

Votul anti-sistem, care a triumfat anul acesta în democrațiile vestice, a încercat să fie câștigat de ambele tabere, și de către PSD și ALDE (care denunță deja de mai bine de un an dictatura procurorilor, care a urmat unei alte dictaturi, cea a lui Băsescu) și de USR (împotriva a tot ce înseamnă politicieni în România). De mai bine de două decenii potențialul votului negativ în România pare să nu se domolească, ba din contră continuă să apară la fiecare ciclu electoral cu noi manifestări.

Am să prezint scorurile în București și în cele 6 sectoare ale sale, iar mai apoi și hărțile pentru candidații de interes.

	București	Sectoare
		1	2	3	4	5	6
PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT	38%	32%	37%	38%	40%	45%	38%
UNIUNEA SALVAȚI ROMÂNIA	25%	29%	25%	26%	24%	20%	26%
PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL	12%	12%	12%	12%	12%	12%	12%
PARTIDUL MIȘCAREA POPULARĂ	7%	8%	7%	7%	7%	7%	7%
PARTIDUL ALIANȚA LIBERALILOR ȘI DEMOCRAȚILOR	6%	7%	7%	6%	6%	6%	6%
PARTIDUL ROMÂNIA UNITĂ	3%	3%	3%	3%	4%	4%	3%
ALIANȚA NOASTRĂ ROMÂNIA	2%	2%	2%	2%	2%	1%	2%
CANDIDAT INDEPENDENT - THEODOR PALEOLOGU	1%	2%	1%	1%	1%	1%	1%
Prezenta la vot	58%	47%	64%	73%	54%	44%	69%

În București avem un PSD detașat. Pe locul al doilea este USR, partidul a reușit să ia de la PNL votul anti-PSD. PNL se afla pe locul al treilea fara diferente semnificative in functie de cele 6 sectoare. Este o situatie diferita fata de PSD si USR, acolo unde se observa diferente de la un sector la altul. Concluzia este una simplă: PNL a ieșit din lupta bipolară clasică a momentelor electorale românești. Votul anti-PSD a fost câștigat de USR, iar PNL-ului i-a fost lăsat un bazin electoral fără identitate stridentă și prevalent fără o indistincție. Acolo unde PSD s-a descurcat mai prost (relativ), acolo USR s-a descurcat mai bine și invers. Acolo unde PSD s-a descurcat mai bine, acolo PNL s-a descurcat la fel de prost ca și în alte locuri din capitală.

Pentru candidații de mai sus voi prezenta și hărți electorale. Voi include aici și prezența la vot.


1. PSD

Puternic în periferii și inelul median, slab (relativ) în centrul capitalei și în sectorul 1. Câteva culoare NS si EV se pot distinge și ele.
Aceste tipare deja au devenit amprenta PSD-ului în București. Mai jos, hărțile pentru Gabriela Firea și Victor Ponta la prezidențiale în turul 1.

2, USR

Votul pentru USR este prevalent unul în oglindă față de cel al PSD.

Remarcabila este asemanarea cu votul pentru Klaus Iohannis din 2014, candidatul PNL la prezidentialele de atunci.

3. PNL

La PNL găsim un trend început poate odată cu asocierea alături de PSD. Erodarea credibilității partidului ca o alternativă la PSD. Votul pentru PNL în București la aceste alegeri prezintă două tendințe: una centrifuga, spre inelul median sau periferic chiar, dar și una tipică pentru votul anti-PSD cu scor mai bun în centrul capitalei și sectorul 1. Structurile locale au permis partidului să capteze votanți în afara ariei tradiționale (mai educată, mai înstărită - și mai liberală), dar strategia partidului l-a depărtat pe acesta de bazinul votului anti-PSD. Acel bazin care îi adusese victoria lui Iohannis în 2014. La această deplasare a PNL-ului a contribuit și Iohannis care nu a încercat să fie o locomotivă pentru PNL sau pentru vreun alt partid.

Mai jos este și harta pentru Cătălin Predoiu, unde vedem deja o tendință de despărțire față de votul pentru Iohannis. Predoiu se deplasează spre sectorul 2, pierde din bazinul sectorului 6 dar începe să câștige în periferii.

4, PMP

Pentru partidul lui Basescu vedem o tendinta de tip catch-all, imprastiata pe intregul capitalei reminiscenta a etapei populiste PDL (la vremea în care 99% dintre români ascultau manele). Suprapusa peste aceasta, o reminiscenta a trecutului de luptător anti-PSD al lui Băsescu ceea ce îl face în continuare atractiv în sectorul 1 sau în centru.

5, ALDE

Votul pentru ALDE reprezintă o altă instanță a electoratului mai liberal, mai educat și mai înstărit. Toate acestea fiind relative. Este o porțiune mică a unui electorat, care aici cunoaște un alt tip de vot negativ: anti-sistem: anti-Băsescu, anti-Iohannis, anti-străini, anti-Soros, anti-DNA, anti-etc. Este un electorat care refuză să treacă la PSD, dar este determinat de aceleași repere negative ca și cele constitutive în identitatea PSD.

6. PRU


Atractiv și pentru cei de la periferii, dar și spre centrul capitalei.

7. ANR

La ANR există un naționalism cu un alt bazin față de cel al PRU. Ceea ce le deosebește în principal este postura anti-PSD și anti-sistem post-decembrist pe care Marian Munteanu a manifestat-o strident. În plus, spre deosebire de ceea ce găseam la Vadim Tudor, lipsește și nostalgia după comunism.

8, T. Paleologu

Acesta a concurat ca independent pe un tronson electoral liberal și progresist deja disputat între mai multe partide.

9, Prezenta

Mai ridicata in sectorul 1, 3 si 6 si in crestere spre centrul orasului. O alta tendinta pe axele NS si EV.
Sectorul 3 este locul unde s-a inregistrat cea mai ridicata prezenta. Este probabil sectorul unde concurenta intre cei doi poli este mai intensa. In iunie, PSD obtinea aici cel mai bun scor de la locale in Bucuresti prin primarul de sector Robert Negoita. Apoi, USR obtine aici al doilea scor dupa sectorul 1. Sectorul 3 este sectorul cu cea mai mare aglomeratie urbana din capitala.

Concluzii. Bucureștiul și relevanța pentru politica românească

Bucureștiul și comportamentele sale electorale pot fi citite și ca o imagine a comportamentelor la urne din alte locuri din țară. Orașul are specificul său urban, dar dincolo de aceasta el este rezultatul unor migrații de populații și al unui sistem de centralizare ce a prevalat de mai bine de un secol în administrația românească.
Capitala poate fi mai atentă la unele chestiuni ce sunt curente în sistemul globalizat, mai mult decât se întămplă poate în Brăila, Sebeș, Eforie Sud sau Vatra Dornei. Totuși, relevanța evenimentelor globale sunt trecute prin filtrul local al miturilor și al înțelesurilor comune. Acestea din urmă nu sunt născute de ieri sau de azi.
Ca orice capitală și Bucureștiul este prins între local și global.


**************************************

Nota: Asupra metodei folosite in construirea hartilor. Poligoanele nu corespund sectiilor de votare, ci imobilelor unde au fost gazduite sectiile de votare. De asemenea, decupajul pentru teritoriul arondat fiecarui imobil de votare nu corespunde cu teritoriul arondat sectiilor gazduite in acel imobil. 278 de astfel de imobile au fost cartografiate. Intrucat autoritatile nu pun la dispozitie coordonatele GPS  pentru teritoriile arondate sectiilor, pentru a crea poligoanele noi am folosit diagrama lui Voronoi, un altgoritm matematic ce parceleaza automat un teritoriu in mai multe sectiuni, avand la baza apropierea intre puncte.

Prezenta la ora 15:00 in Bucuresti

Geografia electorală la alegerile pentru primăria Bucureștiului (Hărți electorale)

Alegerile locale din 5 iunie au pus în fruntea administrației bucureștene ca primar general pe Gabriela Firea, din partea alianței electorale PSD+UNPR. În plus, și alegerile pentru primăriile de sector au oferit în toate cele șase cazuri primari din partea acestei alianțe. Firea este primul primar al capitalei pe care Partidul Social Democrat îl oferă. Bucureștiul a ieșit din aceste alegeri ca un ou roșu de Paște, bine vopsit pe toate părțile. Totuși, ceea ce pare o noutate în politica bucureșteană nu se datorează decât unui sistem electoral cu atribuirea mandatului după un singur tur de scrutin. Utilizând geografia electorală vom observa cum aceste alegeri se încadrează în anumite tendințe existente anterior în comportamentele politice bucureștene. Aceste tendințe nu datează de la alegerile din vara aceasta.

Mai jos avem rezultatele finale pentru candidații noștri de interes:

1.       Gabriela Firea

Votul pentru Firea se structurează cu o tendință substanțială de rarefiere pe măsură ce ne apropiem de centrul orașului, și invers, se densifică pe măsură ce ne apropiem de marginile capitalei. Acest tipar trădează electoratul tradițional al Partidului Social-Democrat, pe care îl putem eticheta, păstrând simiplitatea pe care o dorim scrierii noastre, ca fiind unul defavorizat în societatea românească. Aici îl regăsim tot mai mult pe măsură ce ne apropiem de marginea aglomerației urbane bucureștene. De asemenea, sectorul 1, adică zona nordică și central-nordică se conturează ca o veritabilă zonă interzisă candidatului PSD+UNPR. Similar, putem vorbi și despre sectorul 6, localizat în zona estică – deși la o intensitate substanțial mai redusă decât sectorul 1. Pentru celelalte sectoare, zonele de periferie sau cele mediane reprezintă un adevărat tur de forță pentru Firea.

2.       Nicușor Dan

Harta pentru Nicușor Dan surprinde o distribuție geografică a votului aflată în completă opoziție cu cea a Gabrielei Firea. Voturile pentru cei doi candidați sunt dispuse în oglindă. Este o situație similară cu cea de la alegerile prezidențiale din 2014 unde am avut de asemenea o opoziție geografică în oglindă între Ponta și Iohannis, cu primul puternic la periferiile și zonele mediane ale capitalei (exceptând parțial sectorul 6 și prevalent sectorul 1) și cu Iohannis captând cele mai multe voturi în centrul capitalei și în sectoarele 1 și 6. Ceea ce diferă acum este apartenența politică a oponentului social-democraților. Votul pentru Dan a venit din partea celora care în mod tradițional votau în politica romanească cu partidele de dreapta, anti-PSD.

3.       Catalin Predoiu

Pentru candidatul PNL situația este interesantă, fiindcă pe dihotomia votului PSD vs anti- PSD s-a situat Nicușor Dan. Predoiu nu a reușit să capitalizeze structura electoratului care îl votaseră pe Iohannis în 2014, de aici și clasarea sa pe locul al treilea, la distanță considerabilă de Nicușor Dan. Cătălin Predoiu și-a obținut cele mai bune rezultate în jumătatea nordică a capitalei, dar obținând scoruri mai joase în sectorul al 6 lea.

4.       Robert Turcescu

Structura votului pentru candidatul PMP se prezintă similară cu cea a Elenei Udrea din 2014. Votul pentru Turcescu este cel mai răsfirat geografic, fără pâlcuri prea extinse de scoruri ridicate sau scoruri joase și fără a putea discerne un teritoriu favorabil sau în opoziție cu el. Ceea ce vedem este o hartă specifică unui partid catch-all.

5.        Daniel Barbu

Geografia electorală a lui Daniel Barbu se aseamană cu cea a lui Nicușor Dan, mai curând decât cea cu Predoiu, chiar dacă atât Predoiu cât și Barbu vin din partide care se definesc liberale. Această curiozitate stă dovadă pentru particularitatea politicii românești unde doctrinele nu sunt mai niciodată ceea ce par și nici ceea ce ar trebui să pară. În eventualitatea unui tur secund, Dan ar fi capitalizat marea majoritate a voturilor lui Barbu.

6.       Cătălin Berenghi

Berenghi a candidat ca independent cu un program naționalist și cu o imagine de promotor al ortodoxismului românesc. 

6.       Mihai Diaconu

Candidatul PRU cu o platformă naționalistă și-a construit baza de voturi prevalent în jumătatea sudică a capitalei: zona Berceni, sectorul 5, dar și în sectorul 6 în bună măsură. Votul pentru el se arată destul de mult similar celui pentru Berenghi.

Nota: Asupra metodei folosite in construirea hartilor. Poligoanele nu corespund sectiilor de votare, ci imobilelor unde au fost gazduite sectiile de votare. De asemenea, decupajul pentru teritoriul arondat fiecarui imobil de votare nu corespunde cu teritoriul arondat sectiilor gazduite in acel imobil. 278 de astfel de imobile au fost cartografiate. Intrucat autoritatile nu pun la dispozitie coordonatele GPS  pentru teritoriile arondate sectiilor, pentru a crea poligoanele noi am folosit diagrama lui Voronoi, un altgoritm matematic ce parceleaza automat un teritoriu in mai multe sectiuni, avand la baza apropierea intre puncte.

Sursa datelor: http://www.2016bec.ro/rezultate-finale-10-06-2016/

Prezența la vot în București la ora 14:00


Harta de față arată prezența la vot la ora 14:00 în cele 278 de locații de vot organizate în București pentru alegerile locale.

Harta arată câteva tipare interesante.
Până la ora 14 iesirea la vot pare sa se structureze destul de mult geografic, în sensul că există câteva arii bine conturate cu un apetit mai mare pentru vot: sectorul 1 sau sectorul 6 in mod deosebit, ori altfel spus partea vestica si nord vestica a orasului.
De asemenea se poate observa structurarea prezentei ridicate pe seama unor axe, care taie capitala spre patru directii (mai slab insa in zona sudica si mai puternica in zona nordica). Sunt axe care corespund zonelor mai avute, ori "educate" ale orasului. Este un aspect interesant avand in vedere ca in mod traditional cei care ieseau la urne in prima jumatate a zilei erau cei din categoriile mai defavorizate social. In acest sens, harta ar putea arata un trend ce s-a vazut si la alegerile prezidentiale din 2014, cand votul pentru 'dreapta (anti-PSD)' a primit o prezenta mai ridicata decat se obisnuia traditional in Romania.


Nota: Asupra metodei folosite in construirea hartilor. Poligoanele nu corespund sectiilor de votare, ci imobilelor unde au fost gazduite sectiile de votare. De asemenea, decupajul pentru teritoriul arondat fiecarui imobil de votare nu corespunde cu teritoriul arondat sectiilor gazduite in acel imobil. 278 de astfel de imobile au fost cartografiate. Intrucat autoritatile nu pun la dispozitie coordonatele GPS  pentru teritoriile arondate sectiilor, pentru a crea poligoanele noi am folosit diagrama lui Voronoi, un altgoritm matematic ce parceleaza automat un teritoriu in mai multe sectiuni, avand la baza apropierea intre puncte.